Blocul de locuințe de pe strada Polonă, colț cu strada Alexandru Philippide, realizat în 1932 ne aduce în discuție unul dintre cei mai longevivi arhitecți moderniști din România – Jean (Ionel) MONDA.
Clădirea ridicată în stil modernist Modernist moderat sau Art Deco auster este una dintre dintre puținele rămase de la acest arhitect, care deși a trăit până în ultimii ani de comunism a renunțat să mai creeze. Pe strada Polonă din București sunt numai puțin de trei imobile care îi poartă semnătura arhitectului Jean Monda.
Jean Monda s-a născut sub numele de Jan Moscovici în 22 ianuarie 1900 în Ploiești. Pleacă la studii la Şcoala Politehnică din Milano, pe care o absolvă în 1924. Deşi nu cunoaştem încă numele profesorilor săi, putem deduce din stilul în care proiectează mai târziu, că şcoala italiană îi insuflă o plastică contemporană anilor aceia, în liniile unui Art Deco auster sau al unui Modernism moderat.
Activ din anii 1920 până în anii 1980, numele său este asociat în special cu dezvoltarea stilului Internaţional Modernist în România, fiind de asemenea unul dintre arhitecţii postbelici care au menţinut standardele înalte ale profesiunii în condiţiile dificile ale regimului comunist.
Întors în ţară, Monda se stabileşte în Bucureşti unde începe să primească din ce în ce mai multe comenzi, marea lor majoritate de investiţii imobiliare. Legăturile cu comunitatea evreiască, din care făcea parte, îi asigură contactul cu o multitudine de comanditari cu gusturi cizelate, în pas cu ‘moda’ arhitecturii occidentale. Legăturile profesionale au fost şi ele cu siguranţă influenţate de această comunitate, printre colaboratorii săi numărându-se şi inginerul J. BERMAN.
A doua jumătate a anilor 30’ îl găseşte pe Jean MONDA în ipostaza de profesor. Odată cu înăsprirea tratamentului evreilor din cauza climatului politic de dinainte de cel de-al Doilea Război Mondial, studenţii evrei nu mai avut posibilitatea de a-şi continua studiile în România, astfel că, un număr de intelectuali au înfiinţat Colegiul Evreiesc. Între profesorii care au susţinut Departamentul de Arhitectură din cadrul Colegiului Evreiesc se numără şi Jean Monda.
Abordarea modernă a arhitecturii i-ar fi putut câştiga lui Jean Monda un loc sigur în istoria arhitecturii secolului al XX-lea alături de alte nume ilustre ale Modernismului Românesc, precum Horia Creangă (1893-1843), Duiliu Marcu (1885-1966), Tiberiu Niga (1906-1979) şi alţii.
Din păcate, numele Jean Monda este aproape uitat. Cauza principală credem că este strâns legată regimul comunist instaurat după Război.
40 de ani fără a proiecta nicio clădire
După 1947 Jean MONDA nu pare să mai fi proiectat nimic, după ce, în mai puţin de două decenii proiectase şi construise peste 30 de imobile elegante, cu o plastică reuşită, rezultatele evidente ale unui bun profesionist, ale unui om cu har. Urmând confiscările proprietăţilor sale (inclusiv apartamentul din blocul Frascati, în care locuia), Jean Monda se mută tot într-un imobil de apartamente proiectat de el, pe strada Tudor Arghezi, la apartamentul 2.
Nu ştim sigur dacă nu a mai avut voie să proiecteze sau a refuzat să lucreze în institutele de proiectare, dar Jean Monda nu a mai semnat clădiri. Doi factori au împiedicat până acum uitarea sa: faptul că în 1940 şi-a publicat singur o monografie şi faptul că mai mult de jumătate din clădirile sale poartă şi astăzi plachete cu numele său şi anul construcţiei. Dacă nu ar fi avut prezenţa de spirit să facă aceste două gesturi, astăzi, cu siguranţă, nu am fi putut vorbi despre arhitectul Art Deco – Modernist Jean Monda.
În perioada comunistă Jean Monda devine un bun cunoscător, critic şi autor de texte de arhitectură, publicând o serie de articole şi cinci volume despre acest domeniu. Două din aceste volume au fost premiate de Uniunea Arhitecţilor din R.S.R. în acea perioadă. Pe 11 Septembrie 1987 Jean MONDA se stinge la Bucureşti.
